Salman Rushdie a fost înjunghiat astăzi la New York. Un cuțit i-a străpuns pântecele și scriitorul s-a prăbușit la pământ. Resortul acestei tentative de asasinat? Acuzația de „blasfemie” adusă de liderii iranieni (aliați cu Putin). Sunt absolut convins că cei plătiți să omoare omul cărții n-au răsfoit măcar o pagină din opera vastă a autorului.
Nu sunt critic literar, dar scrierile lui Salman Rushdie pe care le-am parcurs (inclusiv volumul despre Istanbul) evocă teme și reflecții specifice dezbaterii „Occident versus Orient”. Condamnat la moarte în ţări precum Pakistan sau Iran, Rushdie evocă melancolia unui exil interior, fiind incapabil să asume religia strămoșilor.
„Satanic Verses” reprezintă o prelucrare imaginară, plecând de la un episod din viaţa fondatorului religiei islamului. Recitând Sura intitulată „Stelele”, Mohamed pune această întrebare: „Ce socotiţi despre Al-Lat şi Al-Uzza şi cealaltă, Manat, a treia?”
Cele trei zeităţi feminine la care face referire textul erau obiectul unei asidue practici idolatre în Arabia. Orientalistul scoţian William Muir (1819-1905), specializat în istoria primului califat, a identificat aceste cuvinte cu „versetele satanice”, întrucât Mohamed le-a retractat ulterior ca pe nişte glose inspirate de diavol, iar nu de familiarul înger al revelaţiei, Gabriel.
Deși bine primite de tribul Qurayš din oraşul Mecca în anul 630, aceste cuvinte contestau monoteismul stabil al profetului, care s-a pocăit mai târziu pentru eroarea de-a fi ascultat glasul ispititorului și atracția zeităților feminine. Pentru acest experiment literar, Rushdie a fost înjunghiat.
Într-un interviu cu jurnalistul american Charlie Rose, autorul britanic vorbea despre nevoia de-a înţelege rădăcinile sale asiatice, copilăria în Bombay, dar şi înstrăinarea tipică pentru un apusean față de pietatea strămoşilor. Sarcastic şi hedonist, Rushdie este un intelectual public agnostic ori ateu, dar mai ales un apostat pentru mahomedani.
Condamnarea la moarte l-a transformat într-o celebritate literară a circuitului internaţional. Contestat pe criterii estetice şi politice, Rushdie rămâne un autor esențial pentru înțelegerea Orientului mijlociu în context post-colonial, dar și o victimă a unui regim teocratic ilegitim și criminal.
Mihail Neamțu
🔴t.me/conservatorii
