Filozofia epocii Noului Testament, invitat Părintele Cătălin Varga

Termenul grecesc φιλοσοφία (“filozofie”), cu derivatul său φιλοσόφων (“filozofi”), apare doar de două ori în Noul Testament: FA17, 18 (φιλοσόφων) și Col2, 8 (φιλοσοφίας). În primul caz, substantivul la plural îi vizează pe stoicii și epicureii din Atena; în al doilea caz, substantivul genitival face trimitere către un curent filozofic persistent în comunitatea din Colose – în ambele instanțe, Sf. Pavel folosește termenul de φιλοσοφία în sens peiorativ. La origine, scopul filozofiei era unul superior (potrivit lui Pitagora: cunoașterea lui Dumnezeu), însă cu timpul filozofia a decăzut în speculații lipsite de orice realitate, infuzia de emanații eonice și anghelologii nesfârșite, dominate de abuzul de raționamente sofisticate, a dus la ivirea sofiștilor care declarau răspicat că nu există adevăr. Reflecția originară obiectivă despre Creator se transformase, în decursul secolelor, într-un joc de cuvinte și de argumente fals concepute, sprijinite pe speculații nesfârșite.

Nu este deloc întâmplător contactul Ap. Pavel cu filozofii neamurilor păgâne, căci misiunea paulină nu s-a limitat doar la convertirea iudeilor, ci a vizat în special lumea greco-romană – viitorul religiei creștine a depins de această viziune globală.  Cei la care face referire apostolul, în corespondența sa cu colosenii, erau filozofii protognostici care implementau în Biserică o nouă erezie: îngerii sunt mai importanți decât Domnul Hristos, atribuindu-le acestora meritul creației lumii (Col2, 18). Se configura practic întâiul atac, pe teren creștin, a dumnezeirii lui Iisus Hristos – în acest punct ajunseseră speculația filozofică de mijloc de secol I d.Hr. Folosindu-se de tehnica limbajului chiastic, în pericopa 2, 16 – 3, 17, Ap. Pavel intervine decisiv în demantelarea acestor substraturi filozofice nocive și repune accentul pe lucrarea și Persoana lui Iisus Hristos.

            Mai multe despre contactele Ap. Pavel cu mediile filozofice păgâne ale Antichității târzii, cât și modul în care el reușea să construiască un dialog rodnic, dar totodată critic la adresa limbajului ideologizat al timpurilor, vom afla împreună la curs. Vă așteptăm cu drag pe toți cei interesați de dialogul dintre Filozofie și Teologie!