Încă de la o vârstă fragedă mi-au fost puse cărți în față, iar în scurt timp, cititul a devenit un nou mod de a mă relaxa și de a-mi îmbogăți lexicul.
Nu îmi mai amintesc exact cu ce am început sau exact când, însă știu că într-o zi m-am trezit cu o carte cadou de la părinții mei, cu o frumoassă dedicație, chiar motivațională, scrisă la începutul acesteia. Am luat cartea și am început să o răsfoiesc cu o mare curiozitate, exact acea curiozitate a unui copil care simțea că tocmai a deschis o poartă infinită către un nou tărâm: cel al lecturii și al cărților.
După toți acești ani în care am trecut de la cărți de copii la enciclopedii, de la ficțiune la cărți de istorie, știință, filosofie, mă întreb cum ar fi arătat viața și perspectiva fără citit?
În primul rând, cel mai important, cititul îți deschide mintea și îți lărgește orizonturile. Marele scriitor Mario Vargas Llosa afirma faptul că ,,trăim atâtea vieți câte cărți citim.”, pentru că a citi o carte e sinonim cu a păși în universul acesteia, a te pune în pielea personajelor, a simți și a trăi cu patos acțiunile protagoniștilor cărții. Ce frumos este atunci când o săptămână ești în Anglia victoriană, apoi poate iei parte la cele mai fierbinți evenimente ale secolului XX, ca mai apoi să ajungi să rezolvi o crimă alături de Hercule Poirot în universul Agathei Christie. Ce sublim e când nenumărate suflete prind viață în tine, iar ușile mai multor planuri și moduri de gândire se deschid în ceea ce părea până atunci, poate, un abis etern întunecat, de neatins. Ce frumos e când ideile curg asemenea unui izvor de munte, iar sunetul stiloului ce le așterne pe foaie este ca susurul lin al apei. Idei peste idei, contradicții, curente sau texte briliante pot apărea din citirea și înțelegerea profundă a unor cărți. Poate chiar așa s-au născut marii lideri sau oamenii de știință care au revoluționat felurite domenii.
În al doilea rând, nu trebuie uitată lumea poeziilor, unde arta atinge cote înalte de finețe și inspiră la o adâncă meditație. Te poți transpune în centrul poemelor, alături de eul liric, simțind natura, iubirea, prin operele eminesciene sau poți privi pe o fereastră trista lume gri desprinsă dintr-un peisaj bacovian sau poți lua pulsul luptelor și te poți simți mândru de strămoșii tăi, citind poemele pașoptiste.
Desigur, fără citit cred că întreg lexicul nu ar fi atât de bogat și mereu bucuros să primească printre vechile cuvinte, noi alocuțiuni verbale și alte cuvinte pline de înțeles. Oare cum ar fi participarea la dinee, evenimente sau chiar la simple discuții cu prietenii ori familia fără un bagaj de cuvinte frumos, cumpătat, civilizat?
Ce univers sublim, atât de palpabil, dar totuși plin de nebuloase și mistere, în care poți găsi paradoxuri, dar și axiome, în care sunetul găurilor negre poate fi înlocuit de o fină și liniștitoare arie muzicală aparținând lui Mozart, Vivaldi sau Beethoven.
Bedelean Victor
