Oamenii sunt curioși din fire. E valabil și pentru angajații unui antreprenor, dar și pentru credincioșii dintr-o parohie. Toți dorim să aflăm noutăți despre liderul sau mentorul pe care-l urmăm în viață.
Iată motivul pentru care nu te poți aștepta să primești recunoaștere, dacă refuzi comunicarea publică și te rezumi la transmiterea unor mesaje interne. Comunicarea înseamnă pragmatism. Cu cât transmiți emoție și inteligență, într-un mod coerent și profesionist, cu atât oamenii vor avea tendința să te urmeze.
Comunicarea nu înseamnă doar să dai din gură, așa cum se spune-n popor. Un discurs articulat presupune, mai întâi, o muncă temeinică de organizare a ideilor. Un argument logic trebuie structurat și prezentat în etape, fără să uităm de învelișul afectiv. Puse laolaltă într-o lucrare frumoasă, mintea și inima pot face minuni.
Conferința Ortodoxia și marea resetare, invitat Părintele Josiah Trenham. Bilet VIP
Dimpotrivă, un spirit retras ori taciturn, oricât de profund s-ar dovedi, riscă să piardă trenul, adică să rateze fiecare oportunitate pe care piața (și viața) le creează constant, pentru orice generație de oameni creativi și inovatori.
Dacă un ins mediocru alege să vorbească iar personajul inteligent preferă să tacă, din pricina mândriei sau a stimei de sine, atunci mulțimile nu vor știi să facă diferența între geniu și prostie. Mulți oameni de valoare se pierd sau rămân actori sociali marginali doar pentru că refuză să urce pe scena publică a dezbaterilor despre politică, afaceri sau religie.
Cuvintele sunt ca niște vâsle pentru corăbieri avântați înspre necunoscut. Un lider atent și îngrijit în vorbire știe să cucerească lumi invizibile, așa cum a știut să procedeze faimosul căpitan William Bligh, supraviețuitor al rebeliunii de pe vasul Bounty.
După confiscarea ambarcațiunii de către brigada lui Christian Fletcher, locotenentul Bligh a reușit, prin caracterul său puternic și directețea comunicării, să convingă alți optsprezece marinari înrolați într-o operațiune imposibilă de salvare derulată-n mijlocul Oceanului Pacific.
Cuvintele, așadar, n-au doar rolul de-a amuza și de-a ne distra. Verbele bine țintite sunt, uneori, mai puternice decât orice armă. Comunicarea, așadar, trebuie exersată ca într-un poligon, deși tranșeele oratorului sunt formate din rafturile bibliotecii.
Mesajele pe care le transmitem zilnic trebuie să facă parte dintr-o strategie de comunicare a brandului personal. Ca lider, ai obligația să transmiți o viziune largă, care invită la acțiune. Așa cum e important să dublăm carisma personală printr-un caracter puternic, cuvintele se cuvin întărite prin gesturi concludente. Vorba sună, fapta tună!
