O campioană

Doar datorită lor, părinților, puteam să mai particip și la campionatul național din țara în care m-am născut, România. Din partea autorităților române nu am primit niciun sprijin. În luna mai 2017 mi-au oferit o primă de 300 de lei, dar nu am reușit să o ridic decât în august.

Atunci mi-au spus că nu mai pot să-mi dea banii, pentru că a expirat termenul și i-au rambursat. Așa arată o parte din povestea mea. Ca mine, mai sunt mulți copii talentați în România, a căror talent poate nu va fi niciodată valorificat așa cum trebuie.

Am devenit de 5 ori campioană a României la lupte libere între anii 2013 și 2018. Acesta era doar începutul unui drum presărat de medalii, dar și de durere.

Mă numesc Florea Pop Narcisa și m-am născut la Timișoara în iunie 2003, părinții mei fiind din zona Maramureșului: tata din Ieud, iar mama din Slătioara.

Acum locuiesc în Franța. Până la 11 ani am fost crescută de bunici, fiindcă părinții mei au plecat afară, ca mulți români, în căutarea unui trai mai bun.

În orașul meu natal, am fost elevă a profesorului Valentin Mihăilă, în cadrul clubului CSȘ 1 Timișoara. Mai târziu, ajungând în Franța, am fost legitimată la CMASA din Aulnay sous Bois, unde eram antrenată de Hubert Gaillard.

În 2017, la prima mea participare la Campionatul Național de Lupte Libere al Franței, am câștigat medalia de argint, devenind vicecampioana Franței. Următorul an a fost și mai bun, pentru că am câștigat titlul de campioană a României și de campioană a Franței.

Au urmat alte medalii câștigate la competiții din Europa, locul 1 la diferite campionate international în Olanda, Franța etc.

Numărul total al medalilor depășește 40, peste 30 fiind aferente locului 1.

Am început practicarea acestui sport din curiozitate, însoțiindu-l pe verișorul meu mai mare la antrenamente, ca să nu rămân singură acasă, părinții mei fiind deja plecați în Occident.
În 2014, nu am mai vrut să stau departe de părinți și am plecat și eu în Franța.

În doar 3 luni de zile am învățat să scriu, să vorbesc și să citesc în limba franceză la perfecție, ceea ce înseamna că nu am pierdut niciun an școlar. Bineînțeles că am continuat să practic sportul pe care îl iubeam și în Franța.

De la început am fost cooptată în echipa regională a Franței (zona Île de France).

După o vreme, francezii mi-au oferit naționalitatea franceză ca să pot lupta pentru ei la concursurile internaționale, știind ca eu am acte de identitate românești, fiind impresionați de performanțele și devotamentul meu pentru acest sport.

Am avut și am noroc cu părinții mei, care muncesc din greu.

Mi-au oferit banii necesari pentru biletele de avion pentru a fi prezentă la calificările concursurilor, iar apoi și la faza finală a acestora și în România, dar și în Franța.

Actualmente sunt studentă la Paris School of Business. Aceasta este doar o parte a aventurii mele. A te adapta brusc unui sistem școlar, social, de valori nou nu mi-a fost deloc ușor. Am trecut și aici prin alte încercări care m-au făcut să devin cine sunt azi. Dar despre acestea veți afla în curând.

Florea Pop Narcisa