Iubirea, spune părintele Dumitru Stăniloae, „ne smulge din egocentrism” iar dăruirea de sine „sporeşte libertatea”.
De ce? Pentru că numai dragostea deschide lacătul inimii şi, astfel, descoperă o sumedenie de posibilități ascunse în noi și-n Celălat.
Iubirea e pentru suflet ca o ploaie de primăvară.
A nu te bucura, a nu te dărui, a nu spune „da” vieții înseamnă să refuzi creșterea, să te închizi, să rămâi în tautologia morții sufletești.
Cheia restaurării omului este dragostea, în absența căreia apare divertismentul, tristețea amară, plictisul profund sau melancolia.
